fericire

Fericirea este in mintea ta

Neurologii japonezi au facut un pas inainte in ceea ce priveste intelegerea neurostiintei fericirii. Oamenii de stiinta au descoperit ca persoanele mai fericite au o cantitate mai mare de „precuneus”: o zona care se afla in partea din spate a creierului, ascuns intre cele doua emisfere cerebrale. Acest studiu este primul care face legatura cu zona de fericire. Cercetatorii au intrebat oamenii care cred sa sunt cele mai importante componente ale fericirii.

Astfel, acestia au declarat ca fericirea consta in experientele lor de zi cu zi, dar si in sentimentul de satisfactie atunci cand vine vorba de viata. Emotiile pozitive sunt cele pe care le conectam cu ideea de fericire- de exemplu, placerea pe care o avem dupa ce luam o masa delicioasa sau sentimentul de fericire cu care ramanem dupa o conversatie fascinanta.

Creierul converteste informatiile in fericire

Cu toate acestea, satisfactia in viata provine din evaluari cognitive, in general. Satisfactia este mai putin un sentiment si este, mai degraba, un gand. Insa, scanarile cerebrale au demonstrat ca ambele tipuri de fericire au fost legate de masa de materie cenusie din precuneus. Asadar, aceasta zona- precuneus- are legatura cu toate functiile, inclusiv si cu gandurile despre sine, memorare si experienta cunostintei de sine. Autorii studiului sustin ca „rezultatele noastre sugereaza ca precuneus ar putea juca un rol deosebit de important in integrarea a diferite tipuri de informatii, reusind sa le converteasca in fericire”.

Insa, chiar si asa, studiul nu sugereaza neapart ca nivelul de fericire este neschimbat. Dr. Wataru Sato, autorul acestui studiu, a declarat urmatoarele: „Cateva studii realizate anterior au demonstrat ca meditarea determina o crestere a materiei cenusii din precunesus. Studiul realizat de noi ofera o perspectiva noua asupra cazului in care fericirea chiar are loc in creier, astfel ca noi- oamenii de stiinta vom putea sa dezvoltam programe de fericire diverse, care sa ajute la imbunatatirea cercetarii noastre stiintifice”.